La scobar – Cum pescuim acest peste ?

Apele de deal si munte, curate si limpezi ascund un peste indragit de pescarii cu monturi fine. Este vorba despre scobar. Este un peste care ofera partide de pescuit memorabile si un initiator veritabil in tehnicile de pescuit pe ape curgatoare.
Pescarii care aleg sa faca o partida de pescuit la scobar isi perfectioneaza tehnica pe rauri, indubitabil. Comportamentul acestei specii de peste stimuleaza practicantii sa se adapteze la schimbarile bruste de comportament pe care le are.

Ce este scobarul

Scobarul este un peste de ape curgatoare, ale caror temperaturi se invart in jurul valorii de 20 de grade Celsius. Face parte din familia ciprinidelor. Este un peste pasnic cu un comportament de grup. Prefera albia raurilor pe care le populeaza.

Se hraneste cu algele care se fixeaza pe pietre, iar primavara devreme, isi imbogateste dieta cu icrele depuse de alte specii de pesti si mici nevertebrate. Corpul este alungit, adaptat hidrodinamic, acoperit cu solzi de dimensiune medie, argintii. Cavitatea bucala este adaptata hranei si modului de obtinere. Buza superioara este usor alungita si ascutita.

Unde se gaseste scobarul

Scobarul se gaseste in toata Europa, bazinele Marii Nordului, Marii Baltice si bazinul Dunarean. De asemenea il intalnim in fluviile Volga, Ural si Nipru. Este considerat invaziv ca prezenta pe rauri din Franta si pe raul Soca care traverseaza Italia si Slovenia.

Pescuit la scobar

Fiind un peste de apa curgatoare, impune limite in ceea ce priveste metodele prin care poate fi pescuit. Desi se regaseste pe rauri cu debit mare, prefera zonele mai linistite uneori fiind gasit in zonele de varsare a afluentilor in fluvii.

Este un peste de substrat, cu un comportament de grup, in permanenta cautare de surse de hrana. Prefera albiile dure cu pietris si apele limpezi . Cele mai uzitate metode de pescuit la scobar sunt cu feeder-ul si cu pluta. Cea din urma tehnica, cu pluta, se realizeaza cu bologneza.

Echipament pescuit la scobar

Nefiind un peste de talie mare, echipamentul pentru pescuit la scobar intra in clasa generala medium si medium light, in functie de stilul de pescuit ales. Auxiliarele din care amintim firul de forfac, carligele si linia principala ale echipamentului intra in sfera de pescuit fin.

In general, echipamentul de pescuit este caracterizat in primul rand de raurile pescuite, din punct de vedere al debitului. Ajustarea se face in functie de zonele alese. De mentionat este ca desi scobarul prefera cursurile mai line, poate fi gasit si in zone cu repezisuri de apa, unde va sta in grupuri mari.

Stiluri de pescuit la scobar

Exista diferente majore intre pescuitul pe substrat ancorat ( feeder ) si pescuitul pe substrat in miscare ( la pluta cu bologneza ). Tehnicile de nadire si abordare difera extrem de mult, la fel ca si consistenta si mecanica nadei la care se apeleaza.

De remarcat este ca ambele stiluri de pescuit sunt productive, daca pescarul stapaneste tehnica pe care o alege. In nici unul din cazuri nu putem face referire la un pescuit static relaxat. Scobarul necesita intretinerea constanta a vadului de pescuit.

Pescuit la feeder la scobar

Disciplina de pescuit la feeder dupa scobar implica o abordare statica, care se bazeaza pe experienta pescarului de a identifica zone cu potential. In general, in perioadele mai reci, scobarii se cantoneaza pe albia raurilor, in zone mai adanci, in grupuri.

Vara, pot fi gasiti pe ape mai mici in adancime si mai rasfirati. In ambele situatii, este un peste care necesita o cantitate de nada moderat spre mare in timpul partidei de pescuit. Dezavantajul este apa in miscare care permanent va imprastia nada pe suprafete mari.

Concentrarea acesteia pe portiuni limitate este greu de realizat si necesita sondarea ca prim pas. Identificare modificarilor in albia raurilor este obligatorie. Zonele de tip “ sa” care sunt continuate de praguri moderate ca inaltime sunt cele mai indicate. Apa va impinge in “ micii pereti “ nada, care se va fixa pe zonele in cauza mult mai bine datorita debitului apei.

Lanseta

Lanseta de feeder pentru pescuit la scobar face parte din clasa medium. Este caracterizata de o putere de lansare de pana in 90 de grame. Este suficienta pentru a face fata curentului apei si senzitiva pentru a reda trasaturile pestilor.

Lungimea lansetei este de 3.60 meri pana la 3.90 metri. In general, zonele unde scobarul poate fi gasit sunt reprezentate de deschideri ale raurilor. Portiunile unde raul isi extinde suprafata se traduc prin zone inundabile ( apa mica de 20 – 40 de centimetri pe lungimi totale mai mari de 7 metri ).

Pentru a ajunge la albia raului, in anumite cazuri este nevoie de atingerea distantelor de 30, poate 40 de metri. Lansetele mai lungi de feeder asigura in aceste situatii control mai bun asupra distantelor ce urmeaza a fi pescuite si precizie ridicata in ce priveste vadul de pescuit.

Mulineta

Mulinetele care acomodeaza lansete de feeder cu lungimi de minim 3.60 metri in pescuitul la scobar pe ape curgatoare implica anumite marimi. In general, debitul apei stabileste greutatea cosuletului ce urmeaza a fi folosit. Ca linie generala, se folosesc cosulete de feeder cu deschidere in ambele capete, cu ochiuri moderate.

Atat in recuperare cat si in drill, cosuletul exercita presiuni suplimentare asupra mulinetei. Cel mai afectat este rotorul mulinetei. Oscilatiile apar din cauza formei cosuletului care nu este hidrodinamic si care are greutati situate intre 40 pana la 80 de grame greutate.

Mulinetele pentru pescuit pe rauri moderate trebuie sa fie robuste si cu o capacitate de recuperare a firului ridicata. Conform acestor date, cele mai indicate sunt mulinetele situate intre 4000 si 6000 marime de tambur.

Fir principal

Fiind un pescuit pe apa curgatoare, un fir al carui diametru este ridicat, va fi afectat de puterea apei in deplasare. Nu numai ca va genera vibratii in fir, dar exista probabilitatea ca montura sa fie luata de apa.

Este important ca debitul apei, greutatea cosuletului de feeder si diametrul firului liniei principale sa fie in echilibru. Nu exista formule de corelare standard, insa, in pescuitul la feeder la scobar, exista preferinte usor devenite reguli.

Firul principal al liniei de pescuit la feeder la scobar este adaptat substratului in primul rand. Fiind zone cu prundis, firul in contact cu pietrele sub actiunea apei, poate fi afectat.

Rezistenta la abraziune este o conditie principala a acestuia. Ca diametru, firele situate intre 0.20 milimetri si 0.24 milimetri sunt cele mai folosite. Daca facem referire la un diametru “ standard “, atunci discutam de un fir de 0.22 milimetri.

Pescuit la pluta la scobar

Uneori, scobarul are tendinta de a se muta. Poti incepe partida de pescuit cu un ritm bun si constant, insa, din cauze inexplicabile “ dispare” de pe vad. O alta metoda de pescuit la scobar este tehnica cu lanseta si pluta. Asa putem descrie pe scurt bologneza.

Permite o abordare mai dinamica si sondarea unei portiuni de rau mult mai generoasa. In detrimentul energiei consummate de pescar prin explorarea de noi locuri, rezultatele pot fi mai bune comparativ cu tehnica de pescuit la feeder.

De asemenea, bagajeria se reduce considerabil, in cazul unui pescuit prin deplasare si repozitionare. Altfel, se poate apela la un scaun de pescuit. Tehnica de pescuit la scobar la bologneza este mult mai fina in raport cu feeder-ul si mult mai generoasa in abordare.

Lanseta bologneza la scobar

Acest stil de pescuit implica utilizarea unei linii de pescuit similara cu cea din pescuitul la varga. Se pastreaza auxiliarele formate din pluta, plumb si forfac si se ataseaza pe o lanseta cu mulineta. Bologneza este din punct de vedere tehnic o varga dotata cu inele. Cele din partea superioara ( inele intermediare ) sunt culisante. Tronsoanele mai lungi asigura o actiune parabolica mult mai pronuntata.

Acest efect ajuta in utilizarea firelor mai subtiri si in controlul asupra pestilor. Elasticitatea unei bologneze la scobar este similara cu cea a unei undite. Tot pe criterii constructive, controlul asupra monturii este mult mai bun si mai usor de realizat.

In acest stil de pescuit, este necesar ca la distante, contactul intre pluta si varful lansetei sa fie cat mai bun. Plasarea firului principal pe apa, in evolutia monturii, nu este indicat. Micii curenti de suprafata pot afecta firul ca pozitie in raport cu pluta. Apa curge mult mai repede decat se va deplasa linia in vad. Este gresit ca firul sa se deplaseze in fata plutei.

Mulineta

Mulineta la care se apeleaza este una de mici dimensiuni. Mai exact, clasificand la fel, dupa marimea tamburului, intre 1000 si 3000. In acest stil de pescuit, rolul mulinetei este mai complex. Fiind o tehnica de pescuit la scobar care permite finete in abordare, frana mulinetei este necesar a fi una calitativa.

Se reflecta in drill cel mai mult. Pentru ca va depozita fire cu diametru subtire, mulineta trebuie sa fie dotata cu un tambur de tip “ shallow ” ( tambur ingust care nu inglobeaza o cantitate mare de fir ). O marime de tambur generala este de 2000. In functie de debitul apei si distantele de evolutie dorite, marimea mulinetei poate creste dar este indicat a nu depasi 3000.

Se pot utiliza atat mulinete cu frana frontala cat si mulinete cu sistem de franare in partea inferioara. Sunt diferente intre cele doua ca tipologie de constructie. Difera corpul sesizabil. “ Frana de atac “ a mulinetelor cu frana in partea inferioara este o dotare care permite detensionarea tamburului intr-o miscare scurta in cazul unei capturi. De regula, se regaseste sub forma unui colier dotat cu o paleta de actionare montat peste sistemul de frana standard.

Fir Principal

Firele pentru pescuit la bologneza la scobar sunt dedicate. Sub nici o forma nu au voie sa se scufunde. Sunt fire care plutesc. Riscul utilizarii unui fir scufundator pe o apa curgatoare se traduce prin probabilitatea ruperii lansetei in caz de intepare. Un cumul de forte apare din directii diferite ( peste intepat vs debit apa vs fir scufundat si transportat de apa ) care poate face ca varful lansetei sa cedeze.

Nu numai ca sunt fire subtiri si plutitoare dar trebuie sa fie si rezistente. Pescuitul cu pluta in evolutie pe o portiune mai mare de apa ca traseu, implica atingerea unor distante poate si de 20 de metri. A intepa in aceasta tehnica un peste la astfel de distante cu un fir subtire, poate fi un risc.

In acelasi timp, diametru firului trebuie corelat cu pluta ce va fi folosita. Exista o relatie directa intre gramajul plutei si firul principal. Daca nu sunt corelate cele doua elemente, lansarile nu se pot executa.

In consecinta, firul principal la bologneza este unul cu diametru de 0.16 milimetri si “calibrat” cu plute de care variaza intre 3 si 5 grame. Sunt suficient de grele pentru a permite lansari la distante de 15 metri fata de mal.

Nada si momela pentru pescuit la scobar

Nada pesntru pescuit la scobar are un ingredient secret. Parmezanul. Scobarul se da in vant dupa parmezan. Altfel, discutam de o nada cu granulite medie, cerealiera in majoritatea cazurilor. Scobarul nu are o gura mare, iar acest lucru impune particule cu granulatie mica si moderata in nada.

Pentru ca este un peste care se bazeaza si pe stimulul vizual, nada pentru scobar poate sa contina elemente colorate intens ( british bread ). De asemenea, in functie de debitul apei poate fi ajutata, pentru o fixare mai buna, cu pamantul de rau.

In general, nadele pentru scobar au tenta bruna si rosiatica. Pot fi aditivate cu momeala vie ( viermi pinky ) , larva de libelule sau lichide si prafuri dedicate. Din punct de vedere mecanic, sunt nade care absorb bine si repede lichidele. Fiind un pescuit pe apa curgatoare, este important si obligatoriu sa fie sitate.

Sitarea nadelor pentru scobar ajuta din punct de vedere mecanic la desfacerea in apa sub forma de particule uniforme. Pamantul adaugat nu numai ca ingreuneaza nada si diminueaza timpii de tranzit in masa apei catre substrat, dar creaza si un nor atunci cand pestii vor veni sa inspecteze vadul.

Utilizarea in nada a momelilor vii, sporeste atractia pestilor pe vad. Scobarii sunt mari consumatori de viermi ca momeala. Pot fi introdusi atat opariti cat si vii in nada pregatita. Viermii vii desfac bulgarii de nada mai rapid pe substrat. Nu este indicat sa se foloseasca cantitati foarte mari. De preferat este sa fie introdusi controlat.

Carlig la feeder la scobar

Gura scobarului este una “ carnoasa”, cu buza superioara mai pronuntata. Este adaptata hranei naturale care consta in alegele ce se fixeaza pe pietrele din albia raului. De asemenea, forma ascutita a botului, ajuta scobarul sa miste pietrele mici in cautarea nevertebratelor sau a icrelor , a nadei sau momelii.

Carligele sunt din clasa celor cu tija mai lunga si realizate din sarma subtire. Curbura este medie si terminatia cu paleta, nu cu ochet. Sunt reprezentate de clasa de carlige concepute pentru utilizarea momelilor vii. Sarma subtire a carligului permite prezentarea momelilor cat mai natural.

Fir forfac feeder

Scobarul este un peste care atinge exceptional 50 de centimetri si o greutate de 2 Kg. Exemplarele care se captureaza in mod uzual sunt intre 300 si 500 de grame. Asadar, nu este un peste corpolent. Pentru ca se gaseste predominant in ape limpezi si curate, simtul vizual este destul de bine definit. Firele pentru forfac sunt subtiri, si ca valori generale sunt intre 0.14 milimetri si 0.20 milimetri.

In general, clasa noua de fire care sunt invelite in fluorocarbon aduc un plus in pescuitul la scobar. Sunt mai rezistente la abarziune si tind sa devina “ invizibile”. Acest lucru este posibil datorita proprietatilor invelisului polymeric. Are acelasi indice de refractie cu cel al apei.

Cel mai folosit diametru la care apeleaza pescarii pentru firul de forfac este de 0.14 milimetri. Este suficient de gros pentru a rezista la contactul cu suprafete aspre. Este suficient de subtire pentru a nu fi sesizat de pesti. Este suficient de rezistent chiar si in cazul unor capturi care depasesc 800, poate 900 de grame.